Conform statisticilor Uniunii Europene din ultimii cinci ani (2020-2024), România este una dintre principalele țări de origine pentru victimele traficului de persoane, în special în scopul exploatării sexuale, în cadrul Uniunii Europene1. Datele publicate de Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP)2 pentru perioada 2020–2024 indică, de asemenea, faptul că exploatarea sexuală rămâne cea mai răspândită formă de trafic de persoane în România. Exploatarea sexuală domină constant profilul fenomenului, cu ponderi care au depășit 70% în anii pre-pandemici și care se mențin majoritare inclusiv în 2024, unde sunt raportate 50,49% victime exploatate sexual și 24,59% de cazuri de pornografie infantilă.
Situația la nivel european reflectă în mare măsură realitatea cu care se confruntă România. Datele Eurostat confirmă faptul că România se situează constant între primele state membre ale Uniunii Europene ca număr de victime minore identificate.
Traficul de persoane este determinat de factori de risc interconectați, care variază de la aspecte structurale, precum sărăcia sau normele patriarhale, până la cauze de natură relațională sau individuală, cum ar fi traumele familiale sau statutul de persoană cu dizabilități.
Traficul de persoane, la intersecția cu sistemul de sănătate
Starea precară de sănătate reprezintă, de asemenea, un factor de vulnerabilitate, victimele fiind vulnerabile în fața exploatării. Sănătatea nu este doar un factor de risc care contribuie la intrarea victimelor în situații de exploatare sexuală, ci și un element esențial care le menține în situația de trafic. Pentru unele victime, problemele de sănătate pot constitui un punct de cotitură care le determină să ia măsuri pentru a scăpa din situația abuzivă. Având în vedere corelația puternică dintre exploatarea sexuală și problemele de sănătate, majoritatea persoanelor care au trecut prin experiența traficului de persoane ajung să solicite îngrijiri medicale în timpul exploatării.
Astfel, sistemele de sănătate joacă un rol esențial atât în identificarea timpurie a cazurilor de exploatare sexuală, cât și în gestionarea consecințelor acestuia asupra sănătății fizice și mentale a victimelor.
Cadrele medicale învață să detecteze un potențial caz de trafic de persoane în cabinetul lor
Din septembrie 2023 până în 2024, Asociația eLiberare a lansat un proiect pilot finanțat de Ambasada Marii Britanii, intitulat „Abordarea traficului de persoane în sistemul de sănătate din România”3. Această inițiativă a avut ca scop consolidarea sistemului sanitar din România în combaterea traficului de persoane, prin îmbunătățirea identificării timpurii a victimelor, stabilirea unor trasee clare de referire și promovarea unei intervenții centrate pe victimă. În cadrul acestui proiect, eLiberare a instruit 400 de cadre medicale, dintre care opt medici au solicitat sprijin din partea organizației în identificarea cazurilor de trafic de persoane. Ca urmare, aceștia au identificat cu succes șase victime ale traficului de persoane (patru cazuri de exploatare sexuală, două de exploatare prin muncă, precum și o victimă a abuzului sexual). Dintre aceste victime, două erau minore. Toate victimele identificate au fost direcționate către ANITP și au beneficiat de serviciile și sprijinul necesar.
Ca urmare a succesului înregistrat în acel proiect, eLiberare a desfășurat în 2025-2026 un al doilea proiect, denumit „Code Blue – O abordare sistemică pentru prevenirea traficului de persoane, identificarea și asistarea victimelor în cadrul sistemului de sănătate”.
În colaborare cu Ambasada Marii Britanii și Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, din octombrie 2025 până în ianuarie 2026, organizația a instruit 100 de cadre medicale din 25 de unități și instituții medicale situate în județele Alba, Bacău, Brașov, Dolj, Sibiu și în municipiul București. Acestea includ spitale municipale, județene și clinice, institute de medicină legală, servicii de ambulanță și direcții de sănătate publică, acoperind astfel atât infrastructura de îngrijire primară și spitalicească, cât și instituțiile cu rol de monitorizare, cercetare și coordonare a sănătății publice.
Sesiunile de formare au ajuns la o gamă variată de specializări, inclusiv psihiatrie, medicină generală, medicină de urgență, anestezie și terapie intensivă, pediatrie, neonatologie, obstetrică-ginecologie, boli infecțioase, chirurgie și medicină legală. De asemenea, printre participanții la sesiuni s-a numărat și personalul medical suport, precum asistente medicale și moașe, și profesioniști din domenii conexe sănătății, cum ar fi psihologi, asistenți sociali și mediatori sanitari.
De asemenea, eLiberare a instruit 250 de studenți din cadrul Facultăților de Medicină din București, Iași, Timișoara, Constanța, Oradea și Suceava.
Cum a luat naștere acest proiect?
Din 2016, Asociația eLiberare a implicat activ supraviețuitori ai traficului de persoane în dezvoltarea politicilor, conceperea programelor și co-crearea resurselor prin consultări. Aceștia au relatat că, în ciuda numeroaselor interacțiuni cu cadrele medicale în perioada în care au fost traficați, nu au fost niciodată identificați drept victime, chiar și atunci când existau indicii clare. Mulți dintre aceștia aveau semne vizibile de abuz fizic, precum vânătăi, tăieturi și arsuri, însă acestea au trecut neobservate sau ignorate. Alții manifestau o atitudine temătoare sau depresivă, evitând frecvent contactul vizual, ceea ce ar fi trebuit să ridice semne de întrebare. Unii erau însoțiți constant atunci când discutau cu medicii, ceea ce limita semnificativ orice posibilitate de divulgare sau intervenție.
Concluzia a fost că personalul medical, fiind adesea primul care intră în contact cu victimele în timpul exploatării, are un rol esențial în identificarea traficului de persoane, dacă știe ce semne să recunoască.
Pentru a explora mai în profunzime această problemă, Asociația eLiberare a realizat două studii: un rezumat succint în 2022 intitulat „Perspectivele Supraviețuitorilor Traficului de Persoane asupra Actorilor Comunitari”4 și studiul exploratoriu „Rolul profesioniștilor din domeniul sănătății în identificarea și referirea victimelor traficului de persoane”5. Rezultatele acestor studii au indicat că cele mai frecvente motive pentru care victimele traficului de persoane ajung într-un spital sunt intervențiile de urgență din cauza violenței (bătăi aplicate de traficanți sau clienți) sau problemele medicale rezultate din exploatare (afecțiuni ginecologice, întreruperi de sarcină forțate sau voluntare, sau tulburări psihologice). O altă concluzie a fost că intervențiile de urgență sunt predominante în cazurile de violență extremă, în timp ce intervențiile programate, cum ar fi tratamentele pentru afecțiuni cronice sau ginecologice, au loc adesea în clinici private. Supraviețuitorii au menționat fie o preferință pentru un anumit medic, fie, dimpotrivă, o schimbare repetată a locației intervențiilor6.
Resurse dezvoltate pentru a echipa profesioniștii din domeniul sănătății
În colaborare cu ANITP, ASSMB și DSU, Asociația eLiberare a dezvoltat și materiale special concepute pentru a sprijini profesioniștii din domeniul sănătății în identificarea și răspunsul la cazurile de trafic de persoane într-un mod mai eficient.
Aceste instrumente sunt disponibile pe o pagină dedicată7, creată ca un hub de resurse cu acces deschis, care include video-uri informative cu expertul cu experiență Jane Lasonder, o versiune simplificată și ușor de utilizat8 a Mecanismului Național de Identificare și Referire a Victimelor Traficului de Persoane, care oferă proceduri clare și fezabile, aliniate la legislația actuală, un curriculum detaliat pentru profesioniștii din domeniul sănătății9, un poster10 care poate fi expus în cabinetele de consultanță și o fișă cu indicatori11. O altă inițiativă cu impact deosebit a fost introducerea insignei „Sunt pregătit să ajut”, concepută chiar de profesioniștii din domeniul sănătății. Această insignă servește drept o declarație vizibilă a angajamentului lor de a sprijini victimele traficului de persoane.
În urma acestor sesiuni de formare a cadrelor medicale, am ajuns la concluzia că acțiunile de prevenire bazate pe sănătatea publică trebuie să abordeze cauzele traficului de persoane, inclusiv toate formele de marginalizare socială, economică și culturală, și să activeze un protocol de detectare și referire de fiecare dată când un pacient prezintă indicatori de trafic de persoane.
- Conform rapoartelor de progres publicate de Uniunea Europeană privind progresele realizate în lupta împotriva traficului de persoane în UE. Cele cinci rapoarte pot fi accesate aici: link.
- Datele statistice prezentate în această secțiune sunt preluate din rapoartele și analizele anuale pentru perioada 2019-2023, publicate de ANITP. Acestea pot fi accesate aici: link.
- Asociația eLiberare, „Proiectul Modern Slavery Fund România”, notă de concept nepublicată pentru proiectul „Abordarea traficului de ființe umane în sistemul de sănătate din România”, finanțat de Ambasada Marii Britanii în România.
- Asociația eLiberare, Perspectivele supraviețuitorilor traficului de ființe umane asupra actorilor comunitari, 2022, (accesat în ianuarie 2025).
- Asociația eLiberare, Rolul profesioniștilor din domeniul sănătății în identificarea și referirea victimelor traficului de persoane, februarie 2025.
- Ibidem.
- Asociația eLiberare, Detectarea și notificarea cazurilor de trafic de persoane. Resurse pentru personalul medical (accesat în ianuarie 2025).
- Asociația eLiberare, Ghid practic de identificare și sesizare a cazurilor de trafic de persoane pentru personalul medical, Ianuarie 2024 (accesat în ianuarie 2025).
- Asociația eLiberare, Curriculum pentru detectarea și notificarea cazurilor de trafic de persoane pentru personalul medical (accesat în ianuarie 2025).
- Asociația eLiberare, Este pacientul tău o victimă a traficului de persoane? (accesat în ianuarie 2025)
- Asociația eLiberare, Indicatori specifici ai traficului de persoane în context medical (accesat în ianuarie 2025).